Oameni care se cred șefi și nu sunt

De ceva vreme tot simt cum se acumulează un fel de tensiune în mine de fiecare dată când văd cu câtă indiferență și cu câtă durere în fund ne privesc anumiți oameni care se cred șefi, dar de fapt sunt doar niște simpli angajați, la fel ca restul lumii, dar care se simt frustrați de propriile lor slujbe (sau cel puțin așa mi se pare mie).

Oamenii ăștia se găsesc pe toate drumurile și în majoritatea instituțiilor sau firmelor, și e imposibil ca cineva să nu se fi lovit de ei în timp ce dorea să-și rezolve o anumită problemă. În cazul în care nu ați bănuit până acum, e vorba despre paznici, casierițe, secretare, portari, asistente medicale etc.

Pe mine nu mă deranjează că oamenii vor să își facă meseria impecabil și că au prea mult exces de zel, ci sunt contrariat de atitudinea pe care o afișează față de ceilalți oameni, adică cei care în fața lor sunt muritorii de rând. Mă enervează că majoritatea celor care au astfel de slujbe (ca să nu zic toți pentru că am reușit să găsesc și excepții) suferă de șefie de parcă lumea nu ar putea să existe dacă ei nu ar exista.

Pe lângă asta, trebie să admit și faptul că poate fără ei ne-ar fi puțin mai greu să ne descurcăm pentru că dacă n-ar fi nevoie de ei nu s-ar mai crea posturile respective, dar de la a-ți face meseria și până la a duce-o în extreme e mult de tot.

Din punctul meu de vedere, un gram de umanitate și de înțelegere nu strică niciodată, mai ales dacă poți să ajuți sau să îi ușurezi munca/viața cuiva pentru că bunul simț nu costă nimic, dar în ziua de azi cu greu se mai găsește așa ceva. Și în plus, dacă îi respecți pe ceilalți și îi tratezi politicos, fii sigur că fix asta vei primi în schimb din partea lor, iar în caz contrar există o vorbă: ți se va plăti cu aceeași monedă.

Respectul nu se cere, el se câștigă!

Imagine: www.fistfuloftalent.com

Continuă discuția mai jos:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.