Oamenii se schimbă greu sau chiar deloc

schimbare

Tocmai ce am terminat de văzut filmul “The Lake House” în care joacă Keanu Reeves împreună cu Sandra Bullock. În timp ce ascultam piesa de pe coloana sonoră „It’s too Late” interpretată de Carole King mi-am dat seama că unele gusturi se schimbă niciodată.

Fix cum am auzit primele acorduri muzicale ale piesei am pus mâna pe telefon și am deschis Shazam să-mi amintesc cum se numeste melodia. Atunci s-a produs declicul și am avut un sentiment de deja-vu. Mi-am dat seama că am mai făcut o dată gestul acesta, tot la filmul acesta când l-am văzut data trecută.

De aici am concluzionat că în timpul vieții, chiar și după ani de zile, gusturile rămân la fel, nu se schimbă niciodată. Dacă mi-a plăcut melodia asta acum doi ani când am văzut filmul pentru prima oară, și îmi place și astăzi, înseamnă că îmi va plăcea și peste 10 ani de zile, când, poate, voi proceda fix la fel.

Dând la o parte scena cu filmul, dar păstrând în minte ideea că majoritatea oamenilor au aceleași preferințe și că nu se schimbă de-a lungul anilor, vreau să notez o altă ipostază care îmi întărește concluzia.

Acum vreo 2 luni revedeam cu părinții mei casetele video de la nunta lor, de la botezul meu și de la cel al surorii mele, dar și de la alte evenimente familiale de la începutul anilor ’90.

După minute bune de urmărit filmările l-am observat pe tatăl meu gesticulând în 1990 exact cum gesticulează și acum, ceea ce mi s-a părut de-a dreptul fascinant pentru că numai prin comparație îți poți da seama cât de greu se poate schimba o persoană.

Ce vreau să spun e că toate gesturile, mimica, gusturile și preferințele, dar nu numai, sunt adânc scrise în ADN-ul nostru și doar cu o putere și o voință ieșite din comun ne putem schimba modul în care acționăm în fiecare secundă din viața noastră.

Acestea ne definesc personalitatea și ne fac să fim cine suntem, iar dacă un om spune că se poate schimba, ori minte, ori trebuie să aibă o dorință extraordinară și motivație extrem de puternică în spate pentru a putea face asta. Sau pur și simplu acel om doar e naiv.

Până acum nu am întâlnit pe nimeni care să se schimbe pe termen nedeterminat însă am un mic exemplu personal care se apropie de acea schimbare despre care vorbesc și acea persoană de care vorbesc e unul dintre colegii mei din clasele primare care până în clasa a IV-a nu prea învăța, dar odată ajuns la gimnaziu era lăudat de toți profesorii pentru rezultatele sale la învățătură, drept dovadă fiind diplomele sale de premiant.

Un alt exemplu pe care vreau să-l amintesc aici și pe care-l admir e cel al lui Tibi Ușeriu, infractorul român care a devenit sportiv de performanță și a participat la mai multe competiții de alergare, unele chiar în condiții extreme.

De ce dau acest exemplu? Pentru că i-am citit cartea și cred cu tărie că aceia care pot să se schimbe cu adevărat sunt în general sportivii de performanță, dar nu numai.

Mai degrabă aș spune că toți oamenii care fac performanță într-un anumit domeniu, fie el academic, sportiv, muzical etc., sunt capabili să își schimbe comportamentul și totodată pe ei înșiși pentru că aceste persoane nu se mai lasă supuse legilor firii lor, ci își crează propriile reguli după care se ghidează în viată. Motivația și voința sunt cel mai probabil legile cărora se supun.

Ei sunt acei 1% pe care îi admirăm și îi invidiem pentru succesul lor, sunt acele persoane care își depășesc condiția umană și se schimbă pentru totdeauna.

Restul sunt doar mici transformări ale oamenilor în speranța că se vor schimba.

Continuă discuția mai jos:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.