După cum bine se știe, Ștefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei între anii 1457 – 1504, fiind unul dintre cei mai mari români ai tuturor timpurilor. Cu o domnie de aproape cinci veacuri domnitorul moldovean, născut în satul de răzeși numit Borzești, a reușit să poarte numeroase bătălii cu turcii otomani, cu regatul Poloniei și cu Ungaria, cele mai multe fiind câștigate de acesta. Fiind un om religios, în timpul domniei el a ctitorit numeroase biserici și lăcașe de cult, unele dintre ele având o frumusețe nemaiîntâlnită.
Despre Ștefan cel Mare fiecare dintre noi cunoaște câteva lucruri, dar despre sabia acestuia puțină lume știe că nu se află la noi în țară, ci în muzeul Topkapi din Istanbul. Povestea acesteia este una destul de controversată, neștiindu-se concret în ce fel a ajuns pe mâna turcilor, însă se vehiculează câteva legende și anume:
- Sabia ar fi fost dăruită de către Ștefan cel Mare sultanului cu puțin timp înainte de a muri. Aceasta ar fi fost oferită în dar pentru a recunoaște meritele unui adversar redutabil.
- Sabia ar fi fost furată de către turci din tezaurul Moldovei după ce fiul lui Ștefan cel Mare, Petru Rareș, încercând să redeschidă luptele cu Imperioul Otoman a fost învins într-o bătălie din anul 1538 de către turci.
- Sabia ar fi fost pierdută de însuși domnitorul Moldovei într-o luptă, dar această variantă este puțin probabilă deoarece sabia în cauză nu este tocmai o sabie, ci mai de grabă o spadă și nu prea se putea utiliza în lupte din cauza greutății.
Sabia a fost primită de Ștefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaștere a rolului decisiv al Moldovei în apărarea creștinătății. Sabia a fost realizată din oțel de Toledo, cel mai bun material existent în Evul Mediu pentru fabricarea armamentului. Mânerul în forma de cruce al sabiei este împodobit cu stema Moldovei. Aceasta are lungimea totală de 125 cm – lama de 102 cm, cu mânerul îmbrăcat în fir din argint împletit; cântărește cca. 2,5 kg. De asemenea, mânerul sabiei se termină cu un buton aplatizat sub formă de disc, placat probabil cu aramă. Pe fața superioară a discului apare o inscriptie care confirmă, într-adevăr, că aceasta este sabia voievodului Moldovei.
Discuții în jurul sabiei s-au purtat de mai multe ori cu diplomații turci, dar nu s-a obținut reîntoarcerea acesteia în țara noastră decât pentru o scurtă perioadă de timp în anul 2004 când se împlineau 500 de ani de la moartea domnitorului Moldovei. Cum pentru turci Ataturk reprezintă o figură ce merită prețuită, așa și petru români Ștefan cel Mare este un simbol ce trebuie cinstit și respectat. Datorită acestui lucru sabia însăși reprezintă o mare valoare pentru neamul românesc.
Chiar dacă autoritățile din Turcia nu au vrut să restituie sabia originală poporului român, acestea au dăruit statului român o copie a sabiei lui Ștefan cel Mare tot în anul 2004. Motivul pentru care turcii refuză să ne înapoieze sabia este că s-ar crea un precedent, iar alte state care au obiecte valoroase aflate în patrimoniul Turciei ar dori să și le recupereze. În momentul de față, copia este expusă la Mânăstirea Putna, unde este înmormântat și Ștefan cel Mare.
O altă copie a sabiei a fost dăruită Moldovei în anul 2012 de către premierul Turciei, Tayyip Recep Erdogan, iar în acest moment este expusă la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie din Chișinău, ulterior fiind transmisă muzeului din cetatea Sorocii.
