Am început să mă uit la filme vechi

De când cu lipsa filmelor de calitate de pe Netflix (mă gândesc deja să renunț la abonament) am început să caut alternative pentru a-mi umple serile. Nu că altceva n-aș face, doar că uneori îmi doresc pur și simplu să lenevesc și să mă bucur de un film bun. Știu, sunt și alte moduri mult mai bune și mai productive de petrecere a timpului liber, dar nu le dezbat în articolul acesta.

Până acum am vizionat două filme din astea vechi, alb-negru: Casablanca (1942) și Frankenstein (1931). Spre surprinderea mea, într-un mod complet neașteptat, chiar m-au surprins plăcut! Am simțit că acest timp petrecut în fața televizorului nu mai e doar o pierdere de vreme, ci un timp de calitate în care am savurat fiecare cadru.

Practic e fix ceea ce m-a făcut să-mi doresc un DVD Player și să încep o colecție de filme pe care să le revăd când vreau din confortul canapelei, fără a mai depinde de vreun serviciu de streaming, mai ales că discurile nu par a fi așa scumpe.

Cu siguranță nu e cazul să ne întoarcem la vremurile în care urmăream filme pe casete VHS, însă deținerea unui DVD sau a unui disc Blu-Ray care oferă o calitate superioară a imaginii pentru mine pare un lucru inedit.

Am văzut recent la Cărturești și-o carte interesantă unde se găsește niscai inspirație pentru viitoarele achiziții, tot ceva tangibil, format fizic cum s-ar spune, și îmi surâde ideea.

De acum aștept recomandări!

Imagine: hollywoodreporter.com

Continuă discuția mai jos:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Stefan Rusie

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading