Despre reciclat și colectare selectivă

În România nu prea se practică reciclarea și colectarea selectivă a deșeurilor pe care le producem sau în momentul de față e doar o încercare timidă de a face asta, deși există legi care să reglementeze și să impună autorităților un mod de lucru pentru asta, și anume Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor care a fost ulterior abrogată și înlocuită de OUG 92/2021.

Dacă nu are un mod de operare implementat de către autorități, cetățeanul de rând, la fel ca mine, nu știe exact cum să procedeze cu resturile lucrurilor pe care le consumă și încearcă să facă o colectare selectivă după capul său, uneori mai bine, alteori mai puțin bine.

Astăzi tot procesul de reciclare ține de fiecare dintre noi și cum alegem să ne comportăm cu locul în care trăim la modul că dacă aruncăm chiștoacele și guma de mestecat pe stradă, atunci nu cred că-i vreo speranță ca cineva cu aceste obiceiuri să se gândească la poluarea mediului.

Dacă s-ar aplica sancțiunile menționate în OUG 92/2021 care să-i usture pe cei care nu se conformează obligativității de a sorta deșeurile, amenzi care să fie și aplicate zilnic și corect, atunci sigur ne-am civiliza mult mai rapid.

Pentru că nu vreau să mai ajung să văd astfel de imagini ca la groapa de gunoi de la Glina, unde oamenii de acolo scormoneau printre maldărele de gunoaie după metale, recent mi-am cumpărat 3 coșuri de plastic ca cele de mai jos și am început să pun gunoiul pe care-l produc în casă separat.

Au un volum total de 35 litri și am luat pentru ele saci de gunoi de 60 litri care-s dintr-un material un pic mai gros și se potrivesc perfect la aceste coșuri.

După nici 2 săptămâni de colectare selectivă am început să-mi cam fac o idee despre cât plastic și câtă hârtie se folosesc la toate produsele pe care le utilizăm în mod uzual. Adică știam că e mult, dar în ignoranța mea nu voiam să cred că e chiar atât de mult.

Fiecare pungă de alimente, indiferent că-i o salată, mezeluri ambalate individual, o cutie de suc sau orice altceva, toate se transformă în deșeuri care în mod normal ar trebui reciclate și transformate în alte produse astfel încât să nu mai poluăm mediul înconjurător. Sau cel puțin nu atât de mult.

Eu încercam să am un comportament civilizat și înainte, când păstram orice ambalaj în mașină sau în buzunar până găseam un coș de gunoi unde să le arunc, însă nivelul de conștientizare față de cantitatea imensă de deșeuri pe care le poate produce fiecare individ a căpătat o nouă dimensiune de când pun fiecare deșeu în propria cutie.

Există 3 categorii de colectare selectivă astfel:

  • verde – sticlă
  • albastru – hârtie
  • galben – plastic/metal

Dincolo de culoarea pentru fiecare material, aproape pe orice ambalaj există un simbol distinctiv cu materialul din care este făcut și sunt o mulțime de astfel de simboluri și coduri pe care trebuie să le învăț ca să pot face o selectare corectă.

Acestea sunt standardizate la nivel mondial și o parte dintre ele se pot regăsi pe Wikipedia, dar sunt unele lucruri care au un regim special de colectare (bateriile, becurile, medicamentele, uleiul), iar altele care nu se pot recicla din diverse motive (șervețelele pline cu diverse, folia alimentară etc).

Tot procesul acesta de reciclare necesită un pic de familiarizare cu termenii și simbolurile folosite alături de modul în care se face colectarea. Mai mult decât acestea e nevoie de implicare și conștientizare din partea oamenilor, iar acestea nu vin dintr-o dată, ci odată cu educarea copiilor și a adulților în acest sens.

Unde duc gunoiul reciclabil?

În Sectorul 3 sunt amplasate pubele speciale ca cele de mai jos pe care scrie că se pot pune acolo deșeuri care sunt reciclabile, în general hârtie și plastic.

Am văzut că există și la Lidl sau Kaufland, care sunt în apropierea mea, niște mașinării automate de colectare a sticlelor și plasticului. În general acolo duc doar sticla pe care o adun.

Ce fac cu uleiul?

O categorie aparte o constituie grăsimea și uleiul pe care le folosesc la gătit și pe care-l strâng în sticle de 5 litri. După ce se adună una-două sticle din astea merg cu uleiul colectat la Carrefour și în schimbul acestuia primesc înapoi 1-2 litri de ulei nou, depinde de cum au oferta în perioada respectivă. Acum câțiva ani erau 2 litri de ulei vechi pentru 1 litru de ulei nou, apoi 3 litri pentru unul nou, iar acum cred că-s vreo 4 litri pentru unul nou.

Pe viitor mi-aș dori ca fiecare administrație de bloc din București să creeze mijloacele necesare pentru colectarea selectivă a deșeurilor și să impună locatarilor acest comportament pentru a duce cu toții o viață mai bună.

Lasă un comentariu:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.