M-am trezit de dimineață cu gândul la bancnota pe care să o prezint astăzi la rubrica #numismonday, iar prima care mi-a venit în minte și pe care am și ales-o e bancnota de 10.000 lei din 1994.
Probabil cei mai mulți dintre voi sunt destul de familiari cu aceasta și au prins-o în circulație o bună perioadă astfel încât să trezească ceva amintiri.
Ca detalii tehnice, bancnota are o lățime de 77 mm și o lungime de 180 mm, iar culoarea predominantă este un roșu-vișiniu.
Aversul îl înfățișează în partea dreaptă pe istoricul Nicolae Iorga, iar în centru lângă stema României este imprimat șarpele Glykon. Mereu m-am întrebat de ce ar alege România să pună un șarpe pe o bancnotă.
Decizia de a avea pe bancnota de 10.000 de lei din 1994 desenul zeului-șarpe a fost luată în urma descoperirii de la 1 aprilie 1962 din Constanța a 24 de sculpturi antice. Dintre acestea cea mai importantă a fost cea a șarpelui Glykon care dovedea răspândirea cultului și în cetățile grecești din Dobrogea.
Pe revers avem înfățișate trei elemente de la stânga spre dreapta: statuia zeiței romane Fortuna, Palatul Suţu și Gânditorul de la Hamangia.
