Țin minte că încă de prin 2005-2006, când am văzut prima oară buletinele unor belgieni, mi-am dorit ca și noi, românii, să avem astfel de cărți de identitate. Mi s-au părut foarte SF la acel moment. Erau de dimensiunea unui card bancar și aveau pe ele un cip care probabil avea utilitatea lui. Pe atunci mă gândeam că se puteau stoca diverse informații precum adresa, grupa sanguină sau dacă doreai să fii donator de organe, nicidecum nu-mi imaginam că s-ar putea folosi la alte lucruri.
Iată că 20 de ani mai târziu România a ajuns i-a ajuns din urmă pe belgienii mei și a reușit să schimbe clasicele buletine care abia aveau loc în portofel. Eu am intrat în posesia celui nou prin iulie 2025, dar nu i-am dat prea mare importanță. Adică m-am interesat să văd ce tip de card reader aș putea folosi ca să citesc datele de pe cartea de identitate și cam atât. Mai mult m-am bucurat că avea loc în portofel.
Până la urmă am ales modelul acesta de pe eMag și îl folosesc cu succes pe un MacBook. După ce am instalat aplicația de la guvern, IDPlugManager pentru sistemul meu de operare am reușit să văd adresa și cam atât.
Tot atunci am încercat să semnez un document pdf, dar se pare că există o limitare din cauza Apple. Ideea e că nu m-am stresat prea mult din cauza asta pentru că vorbim, totuși, de statul român care e suficient de lent când vine vorba de tehnologizare și am zis că mai aștept.
Apropo, aplicația de pe MacBook are și acum probleme, uneori pornește, alteori se blochează, mai trebuie să scot cardul din cititor și să-l introduc din nou cu aplicația pornită etc. E o adevărată loterie aici, dar până la urmă își face treaba dacă e nevoie doar de vizualizat datele de pe cartea de identiate. Am înțeles că pe Windows ar funcționa mult mai bine.
Între timp am găsit o alternativă în App Store care se numește eID Romania și care e destul de decentă pentru citirea datelor de pe cartea electronică de identitate și verificarea adresei.
CAN (Card Access Number) sunt cele 6 cifre din partea dreaptă a cărții de identitate după cum se poate vedea și in imaginea de mai jos, iar PIN-ul cu care se accesează este cel setat când s-a ridicat cartea de identitate.
Atenție! PIN-ul pentru citirea datelor este din 4 cifre, iar cel pentru semnare este format din 6 cifre.
Până acum am avut nevoie de 2 ori de verificarea adresei, dar îmi uitasem PIN-ul, dar am rezolvat prin descărcarea unui certificate de atestare a domiciliului aici: https://hub.mai.gov.ro
Câteva luni mai târziu și zeci de zbateri mentale ca să-mi amintesc codurile pe care le-am setat, iată că am reușit, moment în care mi-am dorit să văd dacă funcționează semnătura digitală.
Long story short… dacă vrei să utilizezi Adobe Acrobat Reader sau orice alt soft pentru semnarea documentelor cu ajutorul cărții electronice de identiate nu vei reuși. Am răscolit jumatate de Internet până să găsesc o soluție și se pare că un tip deștept s-a gândit să facă un progrămel care să rezolve ceea ce trebuia făcut de la bun început de statul român.
Programul se numește CEI Pdf Signer și se poate descărca de pe github. Momentan pare a fi un beta, eu am reușit să-l pornesc pe macOS Tahoe 26.1 utilizând Varianta 2: Din sursa conform instrucțiunilor.
Programul se rulează din terminal, folosind unul din cele 2 script-uri run.sh/run-desktop.sh. Prima variantă se va deschide într-un browser, iar a doua variantă va lansa o aplicație direct pe monitor.
Nici acesta nu funcționează întotdeauna, uneori nu detectează cititorul, dar eu mi-am făcut treaba cu el. Măcar e o alternativă la ce aveam până acum.
Pe viitor mă aștept să avem și o versiune oficială oferită de statul român. Chiar azi am văzut o postare pe Facebook a ministrului Irineu Darău ce sună destul de promițător:
PS: Pentru verificarea adresei de domiciliu când vi se cere la anumite instituții se poate folosi aplicația oficială de iOS/Android care se numește Ro CEI Reader. Și aici e un pic de loterie că trebuie ca telefonul să detecteze prin NFC cartea de identitate. Cipul trebuie pozitionat corect în dreptul senzorului NFC și ținut nemișcat câteva secunde.