Câte ceva despre recunoștință și traiul din România

man wearing grey shirt standing on elevated surface

Contrar opiniei generale că în România se trăiește rău, și chiar eu mă vait uneori de asta, totuși, traiul și condițiile de viață din țara noastră sunt destul de bune. Adaug aici și faptul că totul depinde din ce punct de vedere privim lucrurile pentru că viața nu e niciodată doar bună sau rea. Eu aleg să privesc partea plină a paharului și să mă bucur de prezent.

Lăsând de-o parte zona politică și multe alte lipsuri din sănătate, transport și alte domenii, mi se pare că românii trăiesc chiar bine raportat la alte popoare. La fel cum ziceam mai sus, totul depinde, iar în cazul de față depinde cu cine ne comparăm.

Dacă e să ne uităm la evenimentele și catastrofele globale din ultimii ani și tot putem spune că suntem norocoși.

În primul rând trăim într-o țară pașnică unde nu prea există conflicte, reglări de conturi între mafioți, tâlhării. La noi auzi destul de rar de împușcături și de cele mai multe ori nu te simți amenințat sau înfricoșat când ieși în mijlocul nopții pe stradă cum se întâmplă în țări precum Brazilia, Columbia și altele din America Latină.

Nu avem războaie și conflicte armate cum se întâmplă de doi ani în Ucraina și mai nou în Israel, deci e liniște și pace. Nu exista mass shooting-uri precum în Statele unite.

Apoi mai e și faptul că nu ducem lipsă de mâncare și apă potabilă cum am văzut că e cazul țărilor africane. Poate nu avem să ne îmbuibăm zilnic, însă de Paște și de Crăciun românii au întotdeauna masa plină. Sigur, există și cazuri în care sărăcia se resimte la modul acut la unele familii și situația e extrem de tristă, însă nu am auzit că se moare de foame.

Există loc de mai bine? Bineînțeles! Sunt multe de făcut și de reparat în România. Practic nu suntem nici repetenți, dar nici premianți, ci undeva la mijloc, un fel de elevi mediocri care trec clasa cu 6-7. Acum ține de fiecare dintre noi să tragă să-i fie mai bine și să lupte pentru un viitor mai bun prin munca sa și prin educația pe care și-o însușesc și pe care o transmit mai departe copiilor.

Ce vreau să zic prin acest articol e că eu, cel puțin, sunt recunoscător pentru tot ce am, că nu duc lipsă de nimic, că am un acoperiș deasupra capului, că am un job destul de bun și că-mi permit să îmi fac câte un moft din când în când, că pot să merg și într-o vacanță și că în general am o viață bună.

PS: Aștept cu interes și alte păreri în comentarii pentru că mi se pare un subiect ce merită dezbătut chiar dacă nu avem aceeași opinie.

Photo by Julian Jagtenberg on Pexels.com

Continuă discuția mai jos:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Stefan Rusie

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading