Spuneam într-un articol anterior că în momentul de față, printre altele, mai dețin și funcția de președinte de bloc care vine la pachet cu anumite responsabilități față de comunitatea în care trăiesc. Nu intru în detalii despre asta în articolul de față.
Până acum nu am dorit să scriu pe blog lucruri din bucătăria asta, dar până la urmă dacă tot am blogul acesta zic că nu are sens să țin doar pentru mine tot felul de situații și întâmplări. Mă gândesc chiar să fac o serie de articole despre toate experiențele acestea că sunt multe povești de spus și de dezbătut în comentarii dacă există interes pe tema asta.
Vreau să zic de la început că a fi președinte de bloc nu e cine știe ce funcție și oricine poate să facă asta dacă există un minim de interes și mai ales spirit civic. Eu mai am încă doi prieteni care sunt președinți de bloc unde locuiesc și au ajuns în poziția asta pe seama neimplicării și a delăsării oamenilor din jurul lor.
Ca să fim înțeleși de la început, în cadrul unei asociații de proprietari fiecare proprietar își poate exprima părerea vizavi de ce dorește să se facă în cadrul asociației. Prima condiție pe care trebuie să o îndeplinească este să fie membru înscris cu cerere de adeziune în asociația respectivă, altfel părerea sa nu contează prea mult și va trebui să se supună deciziilor luate în Adunarea Generală pentru că trăiește la comun cu alți oameni din comunitatea respectivă.
A doua condiție pentru ca o dorință a unui proprietar să fie pusă în practică este să fie votată de 50%+1 din totalul membrilor asociației și pun accent pe noțiunea de membru al asociației de proprietari pentru că altfel nu se poate. Iar când vorbim de asociații trebuie să ținem seama și să facem distincție între asociațiile de proprietari și cele de locatari. Deși ambele par să aibă același scop, pentru buna administrare a condominiului deciziile le iau ori proprietarii, ori locatarii în funcție de caz.
Revenind la titlu, ca președinte de bloc, dar și ca simplu locatar, de-a lungul vremii m-am lovit de numeroase situații până acum și a trebuit să interacționez cu o mulțime de persoane. Sunt convins că în viitor vor apărea chiar mai multe. Voi încerca să le notez pe blog când apar și să mențin seria aceasta de articole la zi sub hashtag-ul #asociatiadeproprietari
Ce vreau să spun acum e că cel mai dificil aspect al acestei funcții îl reprezintă lucrul cu oamenii. Fiecare își dorește ceva pentru el și de cele mai multe ori acel ceva se poate realiza cu ușurință, însă se merge pe principiul “să mi se facă pentru că eu am drepturi” și interesul față de vecini sau de reguli tinde spre zero. Am observat că, în general, oamenii de la bloc sunt extrem de individualiști, nu mai au simțul apartenenței la comunitate cum se întâmplă pe la sate și unde se ajută vecin cu vecin.
Mai există și cazul când se propune un lucru de către cineva, dar implicarea activă a solicitantului lipsește cu desăvârșire chiar dacă acțiunea îl vizează sau îl ajută în mod direct. Tot pe principiul că i se cuvine și mai bine să muncească alții pentru el decât să pună și el umărul la treabă.
Din nou, multe spețe și nemulțumiri au soluții relativ simple care sunt la îndemâna tuturor și care țin în principiu de gospodăria internă, doar că trebuie să existe voință, implicare, colaborare, dorința de a dedica timp și resurse fizice/financiare, dar mai ales participarea activă, nu doar dat sfaturi și privit de pe margine.
Ca să nu ziceți că absolut toată lumea e la fel, susțin cu tărie că în jur de 90% sunt oameni cinstiți și bine intenționați. În schimb problema vine de la restul de 10% care fac viața să fie mai greu de digerat. M-am lovit de ticăloși care erau intenționat răuvoitori, de persoane care se cred buricul pământului, dar și de alții pentru care era nevoie de muncă de convingere și trebuia să le explic pas cu pas ce și cum trebuie procedat în anumite situații.
Dacă aveți întrebări sau vreo situație anume de care v-ați lovit și vreți câteva lămuriri pe subiect discutăm în comentarii.
Imagine: federatiatesla.ro