Localurile din România și clienții

Nu de puține ori mi s-a întâmplat să intru într-un local nou și să nu știu ce să comand cât timp așteptam pe cineva ori aveam de pierdut ceva timp aiurea. De curând mi-am dat seama că românii chiar nu știu cum să-și păstreze clienții sau aș putea spune, chiar, cum să-i facă să se întoarcă la ei în local.

Am observat că dacă le oferi oamenilor ceva de ronțăit (alune, chips, covrigei, nachos, etc) nu doar că se simt mult mai plăcut și revin mai des, dar consumă și mai mult. Spre exemplu, dacă pui doi pumni de alune pe masă și oamenii se apucă să ronțăie la ele, automat vor bea și mai multă bere pentru că le cere organismul să astâmpere setea. La fel și cu covrigeii, conțin sare și organismul cere să se hidrateze, doar că berea nu prea te hidratează, dar se știe că merge bine cu chestiile sărate. Poate pierzi puțin la început, dar câștigi ceva mult mai de preț, omul care consumă tot timpul la tine în local.

Pe lângă micile gustări oferite când un client se așează la masă, am mai observat la un local pe care-l frecventez o dată la 2-3 săptămâni că dacă se consumă de câteva sute de lei când e ziua cuiva ori se strâng oamenii să sărbătorească vreun eveniment, ospătarii sunt atenți la clienții lor și le aduc ba un platou cu bruschete ca să le umple stomacurile, ba shot-uri, ba vin, ba un rând de bere din partea casei. Depinde ce consumă clientul că doar așa îl faci să revină și să nu meargă la concurență.

Uneori mă enervează timpul de așteptare până să primesc un meniu, alteori mă supără că durează prea mult mâncarea, iar alte dăți ospătarii/chelnerii stau la taclale și pur și simplu nu-s atenți că mai doresc să comand o apă plată. Nu e atât de supărător până la urmă că eu pot să mă ridic și să plec, iar data următoare voi merge în altă parte, la altă terasă, alt restaurant, la concurență. Pierderea pe termen lung nu e la mine, ci la local pentru că a pierdut un client și odată cu el poate alți câțiva că în ziua de azi social media e în floare, iar majoritatea prietenilor aleg următorul loc unde vor ieși pe baza recenziilor de pe site-uri și a recomandărilor venite de la cunoștințe.

Nu e vorba de mocangeală la români, doar că oamenii se simt mult mai bine când sunt băgați în seamă și sunt tratați fix cum își doresc. Nu e vorba nici de sclavagism din partea angajaților, ci de profesionalism și ridicarea standardelor pentru că din  moment ce ai o servire mult mai atentă și îți răsfeți clienții poți să crești ușor prețurile ca să nu ai pierderi deloc. Ca manager de restaurant poți să câștigi 2 puncte dintr-un foc, fără să scadă profitul, dar și clientul să fie mulțumit. Pe lângă cele menționate anterior, ospătarul/chelnerul primește mult mai des bacșiș/ciubuc/șpagă.

Deci și prin urmare, gesturile micuțe care nu sunt atât de costisitoare pe cât ar părea pot să aducă un plus de imagine oricărui local și totodată fidelitatea clienților. Un sac de alune sau 2-3 pungi de covrigei pe săptămână ori un rând de ceva când vezi că oamenii se simt bine nu costă o avere, dar un gest frumos poate fi remarcat, ținut minte și răsplătit în timp.

Imagine: pixabay.com

One comment

Continuă discuția mai jos:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Stefan Rusie

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading