Când nu scriu articole și mă apucă inspirația, mă mai las dus de val și încerc să fac rime. Nu am pretenția de a scrie vreo capodoperă și nici nu aștept vreo laudă. Doar o las aici, să rămână pentru posteritate.
P.S.: Asta e de acum câțiva ani buni.
Selene
A lumii tu văpaie,
Veghează al meu somn!
Din mii de galaxii
Venit-ai lângă mine!
=============================
Cu gândurile fine,
Cu dor şi cu suspine,
Lumină a mea cale
În gând şi prin visare!
=============================
Al tău e cerul plin de stele,
Nemişcătoarele mărgele.
Prin mintea unui crainic
Arată-mi ce-i mai tainic!
=============================
Lumina-ţi scânteindă
Străpunge nori şi carne
Înghite jurăminte,
Sânge şi cuvinte.
=============================
Tu vezi mişcări,
Ce ziua-n asfinţit
Se lasă pradă serii
Se-ascund vederii.
Tăcerea cea absurdă
Ce grabnic ne scufundă.
=============================
Sclipirea ta cea blândă,
Martor în toate cele,
La infinit flamândă
Mereu ea ne inundă.
=============================
Cunoşterea ţi-i plină
De taine şi molimă,
De lupte şi venină,
De somnul cel de veci
Al tinerilor reci.
Sursă foto: pixabay.com
