Retrospectiva lunară, dar pentru perioada iulie – octombrie 2023

Cred că ar fi un pic dificil să adun în articole separate toate gândurile și toate lucrurile care mi s-au întâmplat din iulie până în octombrie anul acesta, așa că am zis că un singur material e suficient. Adică nu s-au întâmplat prea multe, dar tot vreau să le așez frumos pe blog ca să rămână scrise undeva.

Pot să spun că perioada asta a fost probabil cea mai aglomerată din acest an pentru că am simțit că-s tot timpul în priză. După ce m-am plimbat aproape o lună de zile prin Europa cu trenul, era și normal să se adune o mulțime de treabă și să recuperez din urmă.

La final de iunie am avut o mulțime de facturi de plătit, ceva acte de ridicat din capătul celălalt al Bucureștiului, să rezolv cu cartela de telefon, revizia la mașină etc. Toate astea nu fost suficiente că am imediat am început și ședințele de kinetoterapie pe care le aveam programate de ceva vreme și care tind să cred că mai mult mi-au accentuat durerile de spate decât să le rezolve.

În fine, pe la jumătatea lui iulie am semnat un contract care mi-a dat și mai mult de muncă, iar în legătură cu serviciul am avut de recuperat câteva task-uri destul de importante. Nu e vorba că ar fi fost ceva dificil, doar că având atât de multe lucruri de făcut în paralel și suficiente deadline-uri parcă simțeam că nu mai ajung cu ele la final. Presiunea resimțită a fost la un nivel mult mai mare decât în mod uzual, însă pot spune că-s norocos și recunoscător că a existat multă înțelegere din partea lu’ șefu’, altfel nu cred c-aș fi reușit să le rezolv pe toate.

Au fost momente când simțeam că mă apropii de un burnout și pentru că știam deja cum arată semnele unuia am încercat să mă temperez un pic cu munca, cel puțin la nivel declarativ și psihic pentru că în toată perioada asta de foc automat nu m-am oprit niciodată din treabă.

Pot spune că am avut zile la rând în care mă trezeam la 6 dimineața și adormeam după miezul nopții, timp în care jonglam cu vreo 3 chestii diferite și care erau mari consumatoare energie. Am slăbit vreo 2-3 kilograme, ceea ce m-a și bucurat, dar spre dezamăgirea mea le-am pus la loc după ce s-au mai liniștit apele și totul a revenit la normal.

Din fericire, în mijlocul acestei agitații am avut timp și pentru câteva momente de respiro.

În iulie am mers la botezul fiicei unui bun prieten și fost coleg de liceu unde m-am simțit super bine. În august am fost la o petrecere de burlaci pe lângă București, iar la început de septembrie am reușit să fug o zi la mare ceea ce s-a dovedit o experiență frumoasă pentru că nu a fost deloc aglomerat, iar vremea și apa mării au fost perfecte. La final de septembrie, început de octombrie am mai participat la un botez și două nunți, după care am putut să spun cu mâna pe inimă că s-a încheiat seria de NBC (nunți, botezuri, cumetrii).

Singurele lucruri de care îmi pare rău acum sunt că ziua nu are decât 24 de ore și că nu am mai avut timp să citesc, să scriu pe blog (aici am rămas în urmă cu seria despre Europa cu trenul) și să merg la squash la fel de des cum obișnuiam. Tot la capitolul mici regrete, cred că pot să includ și planul meu de a ajunge la teatru în fiecare lună care a fost dat peste cap.

Dacă ar fi să sumarizez toată bucata asta de timp și s-o descriu într-un singur cuvânt, cred că acel cuvânt ar fi scris cu majuscule fix așa: MUNCĂ!

Cu toate acestea, chiar dacă a fost dificil, sunt fericit că am reușit să fac față tuturor provocărilor și că mi-au ieșit toate (sau aproape) toate lucrurile cum mi-am dorit.

Ce-mi rămâne de făcut de acum înainte, pentru o scurtă vreme, e să recuperez la capitolul relaxare și mici plăceri ale vieții pentru că știu că urmează din nou o perioadă plină de provocări în viitorul apropiat.

PS: Celelalte articole lunare în care povestesc la modul general ce am mai făcut se găsesc aici.