Un tur la Palatul Parlamentului este una dintre cele mai de seamă experiențe care nu trebuie ratate într-o vizită la București.
Palatul Parlamentului este una dintre cele mai de seamă clădiri din capitala României și e puțin probabil să o ratezi dacă ajungi la București și dorești să vizitezi atracțiile orașului.
După ani de zile în care am tot amânat vizita la Palatul Parlamentului din varii motive, iată că am reușit în cele din urmă s-o bifez într-o zi de la finalul săptămânii, imediat după tura de la Muzeul BNR.
Scurt istoric
Palatul Parlamentului sau Casa Poporului cum mai este denumită clădirea din inima Bucureștiului, reprezintă, poate, cel mai de seamă vis al fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu. Ideea de a construi această amplă structură i-a venit după vizita din Coreea de Nord de la 20-23 mai 1978. Dincolo de fala pe care și-o dorea prin construcția Casei Poporului, scopul lui Ceaușescu era să adune la un loc în aceeași clădire mai multe instituții ale statului român.
După cutremurul din 1977 Nicolae Ceaușescu a ordonat „reconstruirea” Bucureștiului ca un nou oraș, de sine stătător. În anii 1978–1979 a avut loc un concurs la nivel național pentru reconstruirea Bucureștiului. Concursul a durat aproape 4 ani și a fost câștigat de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de numai 28 de ani, care a fost numită arhitect șef a acestui proiect excepțional de controversat.1
Construcția ce a strâns peste 700 de arhitecți a început în anul 1980 cu demolarea în totalitate a cartierului Uranus de pe Dealul Arsenalului. Motivul pentru demolare invocat atunci a fost cutremurul din 1977 ce produsese o mulțime de pagube.
Din această cauză au fost strămutați peste 40.000 de oameni deoarece s-a demolat o suprafață reprezentând a cincea parte din Bucureşti (4,5 km lungime şi 2 km lăţime)2, multe clădiri istorice fiind rase de pe fața pământului. Imagini și detalii se găsesc aici.
Pentru construcția în sine s-au folosit aproape în întregime materiale românești, iar forța de lucru a fost compusă din peste 100.000 de oameni cărora li s-au alăturat între 1984-1990 aproximativ 12.000 de soldați.
Ce trebuie știut înainte de vizitare
Vizita la Palatul Parlamentului pentru grupuri de până la 9 persoane se programează telefonic cu 24 de ore înainte la unul din următoarele numere de telefon: +40 733 558 102 sau +40 733 558 103.
Pentru grupuri mai mari de sau egale cu 10 persoane rezervarea trebuie făcută pe email la [email protected] și specificate numele grupului, numele organizatorului, datele persoanei de contact, numărul de persoane și limba în care se dorește turul (română sau engleză).
Programul de vizitare este zilnic între 09:00-16:00, iar accesul se face doar pe baza unui document de identitate (BI, CI, pașaport). Nu se acceptă permis de conducere sau alte forme de legitimare.
La momentul vizitei prețul pentru turul standard a fost de 60 lei/persoană pentru adult.
Mai multe detalii și informații se pot găsi pe site-ul Palatului Parlamentului.
Cum este turul de la Palatul Parlamentului
Intrarea pentru turiști se face din Bulevardul Națiunile Unite (vis-a-vis de Parcul Izvor) ca punct de reper fiind stația de autobuz Palatul Parlamentului (autobuz 385). Odată ajunși în curtea interioară, cel mai probabil veți fi direcționați de un jandarm către intrarea vizitatorilor urmând să mergeți către ghișeul numărul 1 pentru verificarea rezervărilor. Plata efectivă a biletelor se face la ghișeul numărul 2 cu cash sau card.
După aspectele financiare se așteaptă în fața unor uși de lemn pentru a fi preluați de ghid și conduși către detectorul de metale, verificarea corporală și înregistrarea fiecărui vizitator pe baza documentului de identitate.
De cum începe turul ni se prezintă o mulțime de detalii tehnice despre Palatul Parlamentului precum amplasare, dimensiuni, numărul de etaje și încăperi, instituțiile ce își desfășoară activitatea în clădire și multe altele pe care din păcate nu le-am reținut.
Ce m-a impresionat pe mine a fost, totuși, numărul imens de încăperi, peste 1100. Însă din acest total, vizitatorilor care aleg Turul Standard le sunt prezentate un număr de doar 9 încăperi ce reprezintă mai puțin de 5% din totalul spațiului.
Turul pornește de la nivelul solului sau baza Dealului Arsenalului care de fapt reprezintă nivelul -2 al Palatului Parlamentului, se continuă cu urcarea unor trepte și traversarea următoarelor săli: Sala “C. A. Rosetti”, Sala “Nicolae Iorga”, Sala “Nicolae Bălcescu”, Sala “Nicolae Titulescu”, Sala “Drepturilor Omului”, Sala “I.I.C. Brătianu”, Sala “Take Ionescu”, Sala “Unirii”, Sala “Al. I. Cuza”.
Din cauză că la construcție și design au participat peste 700 de arhitecți și numărul camerelor este extrem de mare, pe parcursul vizitei se pot remarca diverse stiluri arhitecturale, de la coloane grecești, la elemente ale Renașterii italiene, elemente artistice tradiționale ale arhitecturii românești, altele aparținând stilurilor cubist și art-deco etc.
Se pare că pentru acest tur nu este disponibilă și vizitarea subsolului, iar probabil din cauză că eu am fost iarna ușile de la balcon nu erau deschise astfel încât nu am putut să fotografiez Piața Constituției.
Ghidul ne-a spus că Ceaușescu plănuia să salute poporul român de la acel balcon, dar nu a mai apucat din cauză că a fost omorât la revoluția din 1989. Însă altcineva a apucat să-i salute pe români de la acel balcon câțiva ani mai târziu, Michael Jackson după concertul susținut în 1996.
Un alt element pe care l-am reținut a fost că în majoritatea sălilor designul covoarelor oglindește tavanul aproape perfect, iar din cauză că fostul conducător era foarte paranoic și se temea de o eventuală asasinare a comandat ca aerisirea Casei Poporului să fie naturală cu ajutorul unor guri de ventilație ce comunică cu exteriorul și care în unele încăperi se pot observa cu ușurință, pe când în altele sunt mascate de elementele arhitecturale și decorative.
La fel cum ziceam în articolul despre cartea Orizonturi Roșii a lui Mihai Pacepa, că în perioada comunismului o multitudine de lucruri au fost înfăptuite pe baza furturilor și a spionajului, nici Casa Poporului nu face excepție, ideea originală fiind preluată de la coreeni și chinezi, iar unele elemente constituind copii după modele externe precum scara de la etajul 1 ce a avut-o ca sursă de inspirație pe cea de la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg.
Temperatura din clădire este relativ constantă de-a lungul anului, iar încălzirea se face cu ajutorul caloriferelor care sunt legate la rețeaua publică de termoficare a orașului București.
Nu știu dacă să zic din păcate sau din fericire, însă doresc să notez că Ceaușescu nu a reușit să-și vadă visul cu ochii, construcția fiind terminată abia în anul 1996.
Conform Wikipedia, Palatul Parlamentului este a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume.
Nimeni nu poate să spună cu exactitate un cost total al lucrării, dar în 1989 costurile clădirii erau estimate la 1.75 miliarde de dolari, iar în 2006 la 3 miliarde de euro.
Astăzi instituțiile care își desfășoară activitatea în clădire sunt Camera Deputaților, Senatul, Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională. De asemenea pe întreg parcursul anului aici se organizează diverse evenimente precum expoziții de artă, târguri, petreceri private, filmări pentru emisiuni TV etc.
