Din seria curiozităților pe care le-am descoperit recent am scris într-o aplicație de notițe termenul “cathedral effect”. În română nu sună tocmai bine efectul catedralei, mă face să mă gândesc la asta care duce cu gândul în cu totul altă direcție. În continuare voi folosi termenul în engleză.
Pe scurt, the cathedral effect se referă la faptul că există o corelație între spațiile înalte și creativitate. Cu cât este mai înalt tavanul unei încăperi oamenii par să aibă o gândire abstractă și să fie mai creativi, iar cu cât tavanul este mai jos gândirea este mai analitică și focusată pe lucruri concrete.
De fapt ceea ce contează cu adevărat pentru a spori gândirea creativă și numărul ideilor pare să fie senzația de spațiu și libertate pe care ți-o dă o încăpere. Probabil din acest motiv mall-urile au culoarele acelea largi și înalte, pentru a-i face pe oameni să se simtă bine și să petreacă un timp mai îndelungat printre magazine.
La fel se întâmplă și la muzee, teatru, parlament etc. Dincolo de funcționalitatea unei încăperi de mari dimensiuni unde încap foarte multe persoane, toate acestea au săli foarte largi și înalte pentru a conferi celor prezenți o senzație de măreție a artei, culturii sau chiar a politicului.
