Gânduri retrospective la final de 2022

Dacă până la 30 de ani mi se părea că timpul trece destul de greu și nu se grăbește nicăieri, acum simt și trăiesc cu gândul că un an de zile se scurge imediat fără să ne dăm seama. Obișnuiam ca în anii trecuți să aștern pe blog câteva cuvinte despre ce s-a întâmplat în cele 365 de zile, dar cumva am întrerupt seria și acum încerc s-o reiau și să mă țin de scris.

Cred că înainte de toate cel mai mare succes pentru mine ține de sănătate anul acesta. Poate nu pare cine știe ce realizare, dar am început să privesc și să acord acestui aspect mai multă însemnătate pentru că lipsa problemelor de sănătate înseamnă automat și că poți întreprinde tot felul de chestii, pe când dacă ești bolnav ți se închid o mulțime de oportunități.

În afară de câteva dureri de spate ce mă supără în ultima vreme, am reușit să mă mențin sănătos și anul acesta fără a mai face Covid, fără nevoi prea mari de reparații și fără a ajunge prin spitalele românești. Un fel de succes pe toată linia.

Tot aici intră și sănătatea familiei, nu am avut parte de nicio veste nasoală, ba mai mult a crescut neamul lu’ Rusie cu un nepoțel.

În ordine cronologică, pot să spun că o altă realizare este schimbarea job-ului pe o direcție mult mai apropiată de ce îmi doream să fac de ceva vreme.

Dincolo de beneficiile salariale și cele care sunt acordate de angajator sunt foarte încântat de ceea ce fac și muncesc cu plăcere datorită colectivului de care sunt înconjurat. Am susținut întotdeauna că un foarte mare aport la satisfacția ce vine din partea locului de muncă e adus de oamenii care-ți sunt colegi timp de cinci zile din șapte, iar la acest capitol am avut din nou noroc, la fel ca la companiile anterioare.

Singurul inconvenient minor pe care l-aș vedea îl reprezintă lucratul de acasă din cauză că nu mai există interacțiunea fizică, dar dincolo de alte beneficii aduse de acest aspect, poate cel mai mare avantaj e dat de faptul că nu mai pierd 2 ore din viață făcând naveta zilnic, practic am mai mult timp pentru mine.

În 2014 am reușit fac trecerea de la plata chiriei lunare la mutatul în propriul apartament, iar de atunci am tot investit în partea de imobiliare care pentru mine s-a dovedit a fi “o idee” profitabilă și anul acesta am reușit achiziționarea unui noi imobil pe care l-am renovat și am trecut de la închirierea clasică la regim hotelier.

Anul ăsta cred că a fost anul în care am muncit cel mai mult de până acum. Aici trebuie să recunosc și să mulțumesc familiei pentru că dacă nu mi-ar fi oferit un pic de sprijin la renovat și suport moral, cu siguranță mi-ar fi fost mult mai greu.

Într-o perioadă destul de incertă din punct de vedere financiar pentru toată lumea și cu o inflație de două cifre încă nu-mi vine să cred că timp aproape jumătate de an m-am luptat cu mai multe credite simultan și cu o datorie destul de mare la un prieten, dar acum pare că mă mențin binișor cu doar două credite dintre care sper să închid cel puțin unul în 2023.

La capitolul călătorii am stat binișor față de anii trecuți. Nu am mai fost plecat în 4-5 țări cum obișnuiam prin 2018, dar am reușit să merg în ianuarie alături de prietena mea la Veliko Tarnavo, apoi la Castelul Reginei Maria de la Balcik și în insula grecească Corfu. Fără a avea mare lucru planificat, cred că a fost destul de plăcut acolo. Singura chestie pe care mi-aș fi dorit-o în plus era scuba-diving.

Mai trebuie să punctez că am avut ceva emoții cu amenda pe care am primit-o din cauza formularului PLF pe care nu l-am completat în ianuarie când am intrat în România, dar cum statul român e ca o muscă fără cap de cele mai multe ori, iată că a anulat aceste amenzi și ne-am recuperat banii.

Alte lucruri demne de notat în retrospectiva asta nu cred că mai există. Aș fi putut face mai mult pentru mine? Probabil că da, dar le las pentru 2023.

La mulți ani!

Lasă un comentariu:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.